Au trecut cele 2 saptamani. Am avut emotii mari. Nu am reusit niciodata sa fac in asa fel incat sa nu ma napadeasca grijile inaintea unui examen, eveniment special, incercare. Asta sunt, ma consum, insa si sentimentul reusitei este pe masura. Mare lucru nu este, sunt oameni care alearga 40 de km fara probleme, insa eu am pornit saptamana trecuta de la o rutina de maxim 3 km alergati. Si am ajuns sa trec de Maratonul de 10,7 km fara probleme.

Ei bine, mint putin. Cu ceva probleme. Primii 5 km au fost groaznici, am crezut ca o sa renunt la fiecare 2 pasi facuti. Nu a fost usor. Timpul pe care l-am scos nu a fost excelent, nici macar unul bun. Insa sunt mandra ca am reusit sa scot cu 40 de secunde mai putin decat la antrenamentele de dinainte. Intr-un fel, m-am autodepasit. Runtasticul m-a recompensat cu 6 min/km. Rau imi pare ca in primii 7 km, am scos pana in 6 min, dar pe final mi s-au incarcat cu plumb picioarele.

Cred ca nu m-am mai simtit atat de fericita de o vesnicie. Sentimentele care te incearca la final de cursa sunt de nedescris. Fie si pentru asta trebuie sa va apucati de alergat. Iar dupa ce va veti fi setat un target si il veti fi depasit, ei bine, aia se cheama FERICIRE 😀

punk rock

rock star

bad ass

tricou zara

blurred

rockchick

rock outfit

nirvana style

Citeste si:

  • Motive sa iubesti BucurestiulMotive sa iubesti Bucurestiul Nu stiu voi cum sunteti, dar pentru mine, cand miroase a vara in Bucuresti, simt cum nu […]
  • BalanceBalance Multi dintre voi m-au intrebat daca sunt adepta dietei raw. Sau vegan. Daca mananc ceva […]
  • Zaceau acolo, legate fedelesZaceau acolo, legate fedeles Sa va povestesc despre micile mele tabieturi (umbla vorba-n targ ca-s burdusita de […]
  • BrancovenescBrancovenesc Weekendul meu a fost perfect. Sambata am iesit cu mama la plimbare, am baut o bere in […]